Oameni ca Vanghelie (cititori furibunzi de romane complexe precum “Capra cu trei iezi”) au reusit intr-un efort intelectual sustinut sa-mi rapeasca una dintre cele mai frumoase amintiri din copilarie: Ozana.
Foto dtailed:
Stiu ca nu-i pasa nimanui. Astazi amintirile din copilarie se petrec la Carrefour unde in cola cea frumos curgatoare si limpede ca cristalul se oglideste iPod-ul iar in locul lui Nica il aveti pe Harry Potter. Nu-i de mirare ca Ozana a disparut 
Ozana exista, e un cartier in Bucuresti. Am si stat in apropiere. Cit despre riuri, apai shalea exista, caci tevile se mai sparg, apele se mai revarsa pe trotuare… n-a murit Ozana, ea ne omoara pe noi
Wow. Ce coincidenta…
Pe mine ma cheama Ozana…
Stii, actiunile noastre… mai tarziu isi vor face simtita povara cand isi vor da seama ce au pierdut…
” Oare, de ce nu sunt un om fericit daca am tot ce imi trebuie?” … multi vor spune asta…
Interesant e ca… unii isi vor da seama ca e prea tarziu sau chiar nu vor descoperi raspunsul…
Eh…
… societate de consum
Pe mine ma cheama ozana